
Mi-e greu sa scriu tot , tot si inca odata tot.
Desi nu ma cunoasteti , teoretic sunt in siguranta …niciunul dintre voi nu e una dintre persoanele pe care le detest sau care nu as vrea sa intre pe blog.
Blogul asta oscileaza intre eu si cenzura .Pe cativa dintre voi am inceput sa va cunosc , si asta duce la complexe , la intrebari de genul …oare ce zice x daca am de gand sa scriu asta .
Dar , dupa cum zice taranul cu certificat , vorba e vorba nu-I cutit , deci sa purcedem la drum.
Astazi mi-am amintit ca de mult o iubesc pe bunica , o femeie puternica care a trecut prin multe , prea multe ca sa aiba 79 de ani si inca sa nu i-a medicamente pentru functionarea corecta a creierului.
Totusi , nu are nimic .Daca sunt uni printre voi care i-au antidepresive cu pumnul si citesc Cioran in miez de noapte atunci ascultati aici, povestioara .
Prima dintre 5 frati, dintre care unul a murit de mic copil .Crescuta de parinti pana la varsta de vreo 7 sau 8 ani dupa care parintii se despart si ea e crescuta de bunici.
Saracie crunta , a prins al doilea razboi mondial …ascunsa in podul casei , prin padure , depinde , rusi erau cam afemeiati daca intelegeti ce vreau sa spun , iar daca erai tanara si frumoasa …
Premianta , desi saraca a vrut sa faca o scoala sa fie macar asistenta medicala , familia s-a impotrivit se pare ca locul ei era cu sapa in mana la munca campului.
Casatorita cu un barbat infidel si violent , a stat cu el de dragul copiiilor …a indurat mult o viata de om.
Totusi e aici , imi zambeste , radem , glumim o iubesc si ma iubeste .
Ea a avut puterea , am mintit cand am spus ca nu am un model , o am pe ea.
Intrebarea este , unde a disparut taria de caracter , acel nu ma las , acel …lupt in continuare ?
Avem un acoperis deasupra capului , avem ce pune pe masa , un dulap plin de haine si oamenii care sunt cetatii de scapare pe vreme de furtuna .
Avem totul , ea nu a avut si totusi a trait , a luptat pentru ceea ce credea si ca o femeie infranta , nu ca un om doborat de soarta ci ca unul mereu pregatit sa lupte si apoi sa se scuture de greutati ca de o povara .
Multumesc bunico , pentru tot , te iubesc !Tu ai fost mereu aproape .]
Am de gand sa-I citesc tot ce am scris . sper doar ca telefonul sa recunoasca formatul asta de text .
De multe ori mi se intampla sa incep un articol pe o anumita linie si apoi sa deviezzz nene …

Comentarii recente